Mihail Sturdza, (n. 24 aprilie 1794, Iasi; d. 8 mai 1884, Paris), domnitor al Moldovei între aprilie 1834 şi iunie 1849 a fost un om instruit, susţinându-l pe Asachi la crearea Academiei Mihailene din Iaşi, actuala Universitate”Al. I. Cuza”,cu rang universitar (prima universitate din Principate) care, în curând a devenit un focar al deşteptării naţionale. S-a dovedit un administrator abil, deşi a căutat să-şi sporească substanţial averea, a făcut sau şi-a dat concursul la realizarea multor lucruri bune şi pentru ţară. Între anii 1834 şi 1849 au fost construite aproximativ 250 km de drumuri şi 400 de poduri mici de piatră. De asemenea, au fost începute principalele trasee rutiere ale Moldovei cum ar fi: Galaţi–Tecuci–Mărăşeşti–Bacău–Roman–Cornul Luncii şi Iaşi–Tecuci–Galaţi. A murit la 8 mai 1884, la Paris, şi a fost înmormantat în capela familiei din staţiunea Baden-Baden din Germania.
Anul de atestare a şcolii noastre este 1966, funcţionând cu doua clase în sediul actual al Colegiului Tehnic „Gh. Asachi”, Iaşi. În următorul an cele doua clase au funcţionat în sediul Scolii generale „Gh. Mârzescu”, urmând ca din anul 1968 să-şi stabilească sediul în actuala cladire.
1.09.1966–31.08.1974 –Liceul Industrial pentru Construcţii de Maşini
1.09.1974 – 31.08.1977 – Liceul Mecanic nr. 1
1.09.1977 – 31.08.1992 – Liceul Industrial nr.1
1.09.1992 – 31.08.2010 – Grup Şcolar “Mihail Sturdza”
1.09.2010 – prezent – Colegiu Tehnic “Mihail Sturdza”
Faptul ca şcoala noastra dispune de spaţii pentru toate activităţile specifice unui învăţământ modern (corp scoala cu 26 de cabinete şi laboratoare, corp cu 8 ateliere şcolare, 2 camine cu 400 locuri din care 200 locuri în cămin modernizat, cantina modernizată la standarde europene cu 150 loc/serie, sala de sport 500 mp, cabinet medical , cabinet stomatologic, spălătorie, punct termic propriu, teren de sport 2000 mp, ne îndreptăţesc să aspiram la titlul de campus şcolar, iar tradiţia şi performanţele în învăţământul tehnic la costituirea unui puternic centru de formare profesionala a adultilor.
